Legenda povestește cum locuitorii Vulcanului au intrat în posesia pășunii de pe muntele Ciuma.
Când regele maghiar Sigismund, viitorul împărat al germanilor, a
revenit odată în Transilvania, a organizat o vânătoare în apropierea
Pietrii Craiului. Din păcate, vinul i s-a terminat și el putu să-și
servească oaspeții, juzii și villicii din Țara Bârsei, numai cu apă.
Atunci, spuse că tare i-ar fi plăcut să aibă în acel moment un butoi de
40 de vedre cu vin.
Vilicul din Vulcan alergă pe ascuns spre casă, pentru a procura
vinul. Pe vremea aceea locuitorii din Vulcan încă mai aveau podgorii,
numai că vinul tocmai li se terminase. Numai o fată a preotului mai avea
trei butoaie. Când villicul îi ceru vin, fata nu vru niciun ban, ci
numai onoare pentru comunitate.
Cu vinul din butoi s-au umplut 40 de găleți, butoiul a fost demontat,
vulcănenii au urcat pe cai, au luat gălețile cu vin si butoiul
dezasamblat și au călărit cu grijă până la munte. La un izvor, butoiul a
fost din nou montat, umplut cu vin și împodobit cu flori.
Când regele Sigismund a văzut aceasta, a fost foarte mulțumit; își
trată oaspeții foarte bine și lăudă ajutorul lor. Atunci, el dărui acest
munte donatoarei vinului. Aceasta îl lăsă moștenire comunității și
astfel Vulcanul îl deține și astăzi, deși locuitorii din Zărnești și
l-au revendicat timp de mai mulți ani. De atunci, locul unde au petrecut
Sigismund și invitații săi se numește și ,,La mese” (Zu Tischen) și vulcănenii povestesc despre regele Sigismund și străbunii lor în fiecare an, când își pasc vitele pe vârful înalt.
