Legende populare romanesti -Soarele si Luna erau frati

 Inainte de a fi oameni pe pamant , Luna era o fecioara tare frumoasa si stralucea asa de minunat, incat mandrul Soare se-ndragostise foc de ea.
   - Doamne! - graia el cand si cand Sfantuletului - da-mi voie sa ma-nsor!
   - Bine, bine Soare luminate ! Dar pe cine sa-ti dau?
   - Doamne , Doamne , stele-s multe si mai mari si mai marunte; dar cat sunt de luminoase, nu-s ca Luna de frumoase. Pe ea sa mi-o dai, Doamne!

   - Mare pacat vrei sa faci tu, Soare! Nu te gandesti ca ti-e sora?
    Si odata si-a intors Sfantuletul fata de la el.Si, ca sa-l pazeasca de pacat si sa-l pedepseasca, a apucat bunul Dumnezeu Luma de par, si a zvarlit-o cu putere sus pe cer, schimband-o in chip de Luna.
    Iar cand din pricina lui Cain, a ridicat cerul mai sus, s-a gandit si la cei doi indragostiti.
    Ca sa nu se prapadeasca soarele de dor, stiti ce a facut? A oprit luna-n loc si a manjit-o, avand grija chiar s-o mai innegreasca pe unele locuri, s-o urasca soarele.
    D-aia se vad astazi atatea pete-n luna.
    In luna se mai vede si un cioban, cu gluga de gat, cam intr-o parte, cu bata-n mana si cu obiele multe la picioare.