Mănăstirea Chiajna

Viaţa mănăstirii începe undeva în secolul XVIII, în timpul domniei lui Alexandru Ipsilanti. Zidurie groase, care o făceau impunătoare în comparaţie cu alte edificii similare, i-ar adus însă ghinion, pentru că turcii ar fi confundat-o cu o cetate şi ar fi asaltat-o. Mai mult, unele izvoare istorice ar arata că între zidurile acesteia a murit, măcinat de ciumă, însuşi Mitropolitul Țării Românesti, Cozma. Oamenii locului ar avea şi o explicaţie pentru trecutul negru al mănăstirii: pământul împreună cu lăcaşul nu au apucat să fie sfinţite niciodată. Tocmai din aceste cauze mănăstirea ar fi fost abandonată iar clopotul aruncat în Dâmboviţa. Cu toate acestea, amatorii de paranormal susţin ca el încă se mai aude bătând în nopţile cu lună plină, lucru demonstrat, se pare, şi de câteva înregistrări audio cărora li s-a pierdut urma. Mai mult, se spune că pe unul din zidurile de lângă intrare se poate zări chipul unei domniţe frumoase. Mulţi spun că ar fi vorba despre fiica Doamnei Chiajna, Ancuţa, ucisa din ordinul mamei sale, căreia îi încălcase porunca, măritându-se cu alesul inimii ei. Pe lângă toate acestea în zona ar mai fi avut loc câteva crime şi numeroase dispariţii misterioase. Mai mult, mănăstirea Chiajna a facut subiectul şi unui scurt-metraj realizat de câţiva studenţi la Facultatea de Regie.

Citeste - Mănăstirea Chiajna

Hotelul Cişmigiu

În Centrul Bucureştiului, la Universitate, la o aruncătură de băţ de beraria Gambrinus, construită de I.L.Caragiale, a fost ridicat Hotel Palace care s-a numit mai târziu Hotel Cişmigiu. Imobilul a fost construit la începutul perioadei interbelice, perioada de glorie a Capitalei, astfel că a ocupat rapid un loc în fruntea modernismului românesc. În 1948 este confiscat de comunişti şi exploatat la maximum datorită localizării ultra-centrale. Din aceasta cauză îmbunătăţirile şi reparaţiile necesare au fost amânate până în 1970, când grandiosul Hotel Cişmigiu a fost închis definitiv. Dupa căderea comunismului, în 1990, hotelul a ajuns în proprietatea Academiei de Teatru şi Film şi a fost transformat în cămin pentru studenţi. De aici începe povestea cu stafii a locului Într-o zi de iarnă, într-un week-end, când mai toţi studenţii erau plecaţi, o tânără moare în clădire în urma unui accident tragic. În faţa liftului, ea nu a văzut din cauza întunericului că în spatele uşilor deschise era hău şi nicidecum o cabină. A călcat în gol şi s-a prabuşit în puţul liftului. A murit după mult timp de agonie şi ţipete disperate. Trei ore a strigat după ajutor, zăcând într-o baltă de sânge, ca în cele din urmă să-şi dea duhul. De atunci s-au ţinut lanţ apariţiile misteriose şi zgomotele inexplicabile, spun amatorii de paranormal, pe holurile şi-n garsonierele Hotelului Cişmigiu. De altfel, şi în versurile piesei omonime a formaţiei Vama Veche se face referire la moartea tinerei.

Citeste - Hotelul Cişmigiu

Misterul de la muzeul Foișorului de Foc

Mulţi dintre vizitatorii muzeului Foişorul de Foc au raportat senzaţii de durere şi apăsare în piept, combinate cu o frică inexplicabilă. Şi aici există o legendă. Se spune că o femeie a căzut pe scă¬rile turnului şi a murit în timp ce că¬uta dovada infidelităţii soţului ei, care era paznic de noapte la Foişor. Fantoma ei mai bântuie locul, iar, în unele nopţi, un fel de foc viu iese pe ferestrele Foişorului, plutind deasupra Bucureştiului. Pe lângă toate acestea, se mai spune că în fiecare zi de 9 a lunii în curs, la ora 11.30 noaptea, când un pompier ar fi murit acolo prin combustie spontană, locul este străbătut de lumini stranii. Clădirea UNATC, bântuită de fantoma actorului Octavian Cotescu Despre clădirea UNATC "I. L. Caragiale", actuala facultate de teatru şi cinematografie, se spune că ar fi bântuită de fantoma actorului Octavian Cotescu, care închide şi deschide uşi şi ferestre şi bântuie vechiul lift care acum este stricat. Clădirea mai găzduieşte şi fantoma unei fete tinere, îmbrăcată în alb, care apare în baia studentelor de la etajul trei.

Citeste - Misterul de la muzeul Foișorului de Foc

Casa sângelui negru

La strada Mântuleasa, la numărul 33, a locuit Mircea Eliade. Din 1948 această casă nu a mai fost locuită şi a fost numită "Casa sângelui negru". Umbla zvonul că fantoma lui Eliade nu a părăsit niciodată casa, alte legende spun că tocmai casa bântuită l-a inspirat pe acesta să scrie nuvelele sale fantastice. Circulă vorba că de la poarta de la intrare se aude un susur dubios, iar în unele dimineţi rămân pete întunecate, ca de sânge, în locul de unde provine sunetul. Vecinii confirmă că locul este bântuit de o fantomă, numită "Bocănitoarea", care a fost o prostituată, ucisă acolo în secolul 19.

Citeste mai mult pe RTV.NET: http://www.romaniatv.net/locuri-bantuite-din-bucuresti--casa-lui-mircea-eliade-este-bantuita-de-fantoma-unei-prostituate-ucise-foto_181515.html#ixzz5XlKsCfg5

Citeste - Casa sângelui negru

Cetatea bantuita de la Ardud

Una dintre cele mai interesante si pline de mister legende din Transilvania este si cea a Cetatii bantuite de la Ardud. Aceasta este considerata unul dintre locurile blestemate din Romania. Fata principelui Francisc Rakoczi ar fi fost blestemata de catre tatal sau fiindca a divulgat secretul cetatii unui ofiter austriac iar sufletul ei inca bantuie prin cotloanele cetatii.
Una dintre cele mai vechi cetati din judetul Satu Mare isi datoreaza popularitatea turistica unei legende care o are in prim plan pe fata principelui Francisc Rakoczi. �n jurul cetatii Ardud s-au tesut multe legende legate de figura istorica a lui Francisc Rakoczi al II-lea, printre care si tunelul sau pivnita intunecata, cum i se spune in legenda care facea legatura intre Cetatea Ardud si Castelul din Carei.

Citeste - Cetatea bantuita de la Ardud

Cetatea Coltesti din Muntii Trascau

Pe Valea Aiudului, in Muntii Trascau, intr-un peisaj de vis, in apropierea satului Coltesti se afla ruinele unei cetati cu o istorie de peste 700 de ani. Ruinele maiestoase de pe colina dealului �poarta� legende povestite doar de oamenii locurilor. Una dintre acestea se refera la fantoma. Cetatea Coltesti a fost construita in jurul anilor 1296 de contele Thoroczkay din Trascau, ca cetate locuibila si de refugiu. A fost ridicata pe varful abrupt al unui deal calcaros, in urma invaziei tatare (mongole) din anul 1241, cand au fost produse pagube insemnate localitatilor Trascau si Sangiorgiu.

Citeste - Cetatea Coltesti din Muntii Trascau

Conacul bantuit al boierului Constantin Pociovalisteanu din Albeni

Legenda locului spune ca boierul Constantin Pociovalisteanu savarsea crime in conacul situat in apropierea bisericii. Boierul a gazduit in conac trei ciobani de la munte, pe care i-a omorat noaptea pentru a le lua galbenii si oile. Misterul ramas in urma crimelor a transformat conacul intr-unul dintre acele locuri blestemate din Romania Unul dintre ciobani a luat sangele de la gat cu mana si l-a pus pe peretele camerei in care au fost ucisi. Dupa aceasta intamplare, pe peretele respectiv apareau mereu urmele de sange si o mana. Aceste aparitii neobisnuite s-au pastrat mult timp si au bantuit conacul chiar si dupa moartea boierului sangeros. Urmasii acestuia au demolat partea din casa unde se afla camera, pentru ca blestemul sa dispara. Nu au reusit, pentru ca urmele au continuat sa apara in alta incapere. Galbenii luati de la ciobani nu au putut fi folositi niciodata, pentru ca oricine se atingea de ei devenea o persoana epileptica.

Citeste - Conacul bantuit al boierului Constantin Pociovalisteanu din Albeni