Situata in Muntii Apuseni la aproximativ 40 km de orasul Campeni, in NV
judetului Alba, pe teritoriul comunei Garda de Sus, Pestera Scarisoara
este una dintre cele mai mari pesteri cu gheata din Romania, al doilea
ghetar subteran ca marime din lume.
Nu se poate preciza cu exactitate data cand pestera a fost descoperita dar este mentionata de catre Adolt Schmididi in 1863, geograf austriac care a facut primele observatii si prima harta a pesterii. Declarata monument al naturii si rezervatie speologica, pestera, situata la o altitudine de 1150 m este renumita datorita prezentei in interiorul ei a unui ghetar cu vechime de peste 3000 de ani, ce are o suprafata de 5500 metri patrati, cu grosime a stratului de gheata ce depaseste in unele locuri 37 m, iar unde este stratul cel mai subtire 26 m.
Pestera Scarisoara are o lungime totala de 750 m din care vizitabil 250 m iar adancimea de 110 m, cu o intrare de 50 m diametru si 48 m adancime.
Pestera este impartita in mai multe sectoare ce au diferite denumiri. Astfel, chiar dupa intrare, se afla Sala Mare cu trecere in Biserica unde se gasesc peste 100 de formatiuni stalagmitice de gheata fiind totodata principala atractie turistica a pesterii. In stanga acestei sali se ajunge in Rezervatia Mare printr-o galerie cu o lungime de aproximativ 70 m sau in Rezervatia Mica. Vizitarea acestora este permisa doar in scopuri stiintifice. La adancimea maxima a pesterii de 105 m se afla Galeria Maxim Pop. Celelalte doua sectiuni ale pesterii Catedrala si Palatul Sanzianei sunt lipsite de gheata.
Povestile din batrani spun ca in pestera de la Scarisoara traia, in vremuri vechi, un balaur pe care localnicii il numeau "Solomat". Acesta fura cate o fata frumoasa, fie in Noaptea de Anul Nou, fie in noaptea dinaintea Targului de Fete de la Gaina si le ascundea intr-un palat de gheata pe care niciunul dintre localnici n-a avut ocazia sa-l vada.
Nu se poate preciza cu exactitate data cand pestera a fost descoperita dar este mentionata de catre Adolt Schmididi in 1863, geograf austriac care a facut primele observatii si prima harta a pesterii. Declarata monument al naturii si rezervatie speologica, pestera, situata la o altitudine de 1150 m este renumita datorita prezentei in interiorul ei a unui ghetar cu vechime de peste 3000 de ani, ce are o suprafata de 5500 metri patrati, cu grosime a stratului de gheata ce depaseste in unele locuri 37 m, iar unde este stratul cel mai subtire 26 m.
Pestera Scarisoara are o lungime totala de 750 m din care vizitabil 250 m iar adancimea de 110 m, cu o intrare de 50 m diametru si 48 m adancime.
Pestera este impartita in mai multe sectoare ce au diferite denumiri. Astfel, chiar dupa intrare, se afla Sala Mare cu trecere in Biserica unde se gasesc peste 100 de formatiuni stalagmitice de gheata fiind totodata principala atractie turistica a pesterii. In stanga acestei sali se ajunge in Rezervatia Mare printr-o galerie cu o lungime de aproximativ 70 m sau in Rezervatia Mica. Vizitarea acestora este permisa doar in scopuri stiintifice. La adancimea maxima a pesterii de 105 m se afla Galeria Maxim Pop. Celelalte doua sectiuni ale pesterii Catedrala si Palatul Sanzianei sunt lipsite de gheata.
Povestile din batrani spun ca in pestera de la Scarisoara traia, in vremuri vechi, un balaur pe care localnicii il numeau "Solomat". Acesta fura cate o fata frumoasa, fie in Noaptea de Anul Nou, fie in noaptea dinaintea Targului de Fete de la Gaina si le ascundea intr-un palat de gheata pe care niciunul dintre localnici n-a avut ocazia sa-l vada.
