Cândva, se spune că un cioban nu avea voie să-şi vadă nevasta până nu
cobora cu oile din munţii Ciucaşului. Soţia s-a hotărât să meargă după
el în munţi. A plecat la drum şi când a trecut de Gârcini a început să
bată vântul tare şi i-a apărut un moş în cale. Moşu i-a zis să se
întoarcă, dar ea şi-a văzut de drum. Când a ajuns în Valea Dracului a
început furtuna şi a apărut iar moşul spunându-i să se întoarcă. Ea şi-a
continuat drumul şi atunci a fulgerat şi a tunat şi a fost transformată
în stană de
piatră. Furtuna s-a oprit şi ciobanul a trecut pe lângă
stâncă şi i s-a părut că seamănă cu soţia lui. El a început să cânte la
fluier de dorul nevestii şi atunci au început să curgă şi lacrimile
femeii transfomate în piatră. De aici izvorăşte Tărlungul.
