E locul naşterii unuia dintre cel mai vestiţi eroi - imaginari - ai literaturii medievale: Guillaume d'Orange, personajul central al câtorva epopei ce povestesc faptele de vitejie ale acestui războinic, ce a apărat sudul Franţei de invazia maură.Narbonne e o aşezare străveche: înfiinţată de romani în Galia, în anul118 î.e.n., sub
numele de Colonia Narbo Martius, a fost un orăşel înfloritor în perioada galo-romană, din care se păstrează vestigii precum porţiunea din Calea Domiţiană, primul drum roman construit în Galia şi unul dintre cele mai importante din Imperiul Roman, menit să lege Peninsula Italică de Peninsula Hispanică. De la romani, oraşul a trecut în mâna vizigoţilor, apoi - ca şi alte câteva oraşe din sudul Franţei - în mâna musulmanilor (aici intervine, în poemele medievale numite chansons de geste, Guillaume d'Orange, fiu al lui Aymeri din Narbonne) fiind cucerit, sau recucerit, în cele din urmă, de franci.Palatul Arhiepiscopilor, Podul Negustorilor, bazilica Saint-Paul şi catedrala Saint-Just-et-Saint-Pasteur reamintesc vremurile medievale, deşi un Ev Mediu mai recent decât timpul faptelor povestite în chansons de geste - acelea se petrec în vremea invaziei maure în sudul Franţei, în secolul VIII.Catedrala din Narbonne, cu arhitectura sa gotică, a fost construită, în cea mai mare parte, în cursul secolului al XIII-le, dar pe locul unor construcţii mult mai vechi, ruinate în timp, cea mai veche dintre acestea fiind, probabil, o bazilică datând din primele timpuri ale creştinismului în Europa apuseană- secolul al IV-lea. Însă, lucru curios, această catedrală, una dintre cele mai înalte din Franţa, este şi azi neterminată: constrcţia a fost oprită în 1355, când Eduard al III-lea al Angliei, supranumit Prinţul Negru, a invadat oraşul, şi n-a mai fost reluatăniciodată.
