Însuşi guvernatorul Mugur Isărescu a făcut cunoscută măicuţelor, care administrează acest loc de o valoare istorică deosebită, intenţia de a amenaja un muzeu în incinta peşterii de lângă Mănăstirea Tismana, în timpul unei vizite întreprinse de acesta în urmă cu ceva timp. În schimb, maica Maria, ghidul Mănăstirii Tismana, declară că
maica stareţă se opune unei asemenea acţiuni, arătând că: „Acest lucru înseamnă ca la mănăstire şi în jurul acesteia să vină foarte mulţi turişti, situaţie ce ar duce la tulburarea vieţii monahale, care înseamnă, în primul rând, izolare de restul lumii. Maica stareţă nu este de acord cu această propunere“. În present, alimentarea cu apă a mănăstirii se realizează din izvoarele din peşteră. Timp de trei ani, tezaurul României, constând în 200 tone de aur, a fost ascuns în peştera de lângă mănăstire, de teamă ca acesta să nu ajungă pe mâna ruşilor, aşa cum se mai întâmplase înainte. La aurul României se mai adăugaseră şi 12 tone de aur, aparţinând statului polonez, care-l dăduse în păstrare ţării noastre. Episodul s-a petrecut într-o perioadă tulbure, de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial. Lingourile din aur au fost transportate cu autocamioanele la Tismana. Planul lui Antonescu era ca, în cazul în care duşmanii ar fi încercat să pună mâna pe Tezaur, intrarea peşterii să fie dinamitată şi închisă cu blocuri din piatră.
